-si-mi mai lipsesc 45555625455755474 prieteni pentru care sa m-arunc in

pustiu-

primavara, snur in copac, ei de mana in parc
copaci inflloriti, copii zburdalnici
banca de lemn uscat de soare
miros de apa si in par o floare

se lasa usor pe iarba de-abia renascuta
pe genunchiul lui drept ea sta si el o saruta
ii ofera un cub cu muchiile usor colorate
in cubul ala stau ei si nimic nu-i desparte

de-o iarna si-un ger il asteapta
cu jumate de zambet in palma ea rade firava
de-o toamna si-o ploaie o vrea
cu jumate de zambet ascuns in palma sa

si-au regasit surasul……..razi acum ai cu ce!!!

Ce bine-i intre dungi si cravata
intre un betiv si un copil cu chipul de fata
ce bine e sa te bucuri ca un prichindel la o acadea la un bip
ce bine e sa iei din tot cate un pic si sa-l transfomi in emotie.

ce-mi place sa stau pe banca sa ridic ochii si sus sa vad chipul de fata
sa-l pandesc de la geam si sa trec indiferanta
muscand din buza c-o pofta usor indecenta
te plac!

ce-mi place sa stau pe balustrada sa ridic ochii si sus sa-l vad pe el
cu ochii caprui cu sprancele negre si obscen in privire
sa arunce vreo doua cuvinte in vant si sa scoata limba
sa plece linistit, cu mainile-n jos si zambind.

momentan e liniste inca n-a inceput furtuna
inca sunt calma cand trec cu ele de mana
cand admira vreo frumusete si balele se preling pe barbie
cand se dau mari baieti, vaccinati si cu gand de orgie

orice lucru ma irita
ea imi spune cum el nu o suna
eu nu invat barbatii sa se poarte cu o femeie
tu nu raspunzi la mesaje
si cand o faci, o faci urat in sictir si eu nu merit un prost
in schimb ma bucur ca celalat el imi da atentie si isi recunoaste impotenta in fapt
ascult alexandrina si mi-e lene de mor
o sa arunc cu pomelo in geam sa vad daca se sparge
on, batai din degetele palmelor
m-au deranjat din citit si ma enerveaza vorbindu-mi de fratimiu
si plecarile lui pitoresti
vor veni vor manca vor murdari farfuri si eu voi strange dupa ei maine dimineata
cica vrea la munte, sa se duca naibi cu el cu tot
eu dorm.

la geamul tau este marea
chemi valurile la tine cu degetul
nisipul il ti sub talpi
ce-ti poti dori mai mult de la un barbat?
o sa-mi aduca de ziua mea pescarusi
o sa ma duca in fiecare zi pe faleza
si o sa ma lase sa-mi aleg ce scoica vreau.

o sa aiba o mie de stari ca si marea
si o sa ma linisteasca cu valuri de vara
iar cel mai frumos sarut va fii rasaritul
de dimineata din palmele sale

ne vom intelege perfect
si el e semn de apa
dar va exista ceva
el e cardinal, iar eu fixa
el da inapoi, iar eu merg inainte cu forta

lasa, vom invata sa traim
injectati cu apa sarata

te caut printr-o suta de parcuri
si te gasesc banca
te caut printr-o suta de ape
si te gasesc alga
te caut printr-o suta de ceruri
si te gasesc nor
te caut printr-o suta de valuri
si te gasesc spuma
te caut printr-o suta de case
si te gasesc pat
te caut printr-o suta de vise
si te gasesc gand
te caut printr-o suta de doruri
si te gasesc speranta
te caut printr-o suta de oglinzi
si te gasesc raza
te caut printr-o suta de clipe
si te gasesc om
te caut printr-o suta de puzzlele
si te gasesc piesa

te caut printre zece perne
si te gasesc puf
te caut printre zece chitari
si te gasesc acord
te caut printre zece priviri
si te gasesc lucid
te caut printre zece buline
si te gasesc cerc
te caut printre zece ploi
si te gasesc lacrima
te caut printre zece cafele
si te gasesc mai dulce ca niciodata
te caut printre zece curcubee
si te gasesc culoare
te caut printre zece oameni
si te gasesc unic
te caut printre zece sentimente
si te gasesc drag
te caut printre zece cuvinte
si te gasesc “teiubesc”-ul ce-mi lipseste…

ce ne desparte:parcuri, ape, ceruri, valuri, case, vise,

doruri,oglinzi, clipe, puzzlele

prin ce trebuie sa trec pana la tine: perne, chitari,

priviri, buline, ploi, cafele, curcubee, oameni,

sentimente, cuvinte

am un omulet de lemn cu toate articulatiile tale.
ma joc cu tine cu sete de razbunare.
te pun in pozitii haioase ca sa rada ceilalti oameni de tine,
te pun sa-ti atingi capul cu durere de sine.
te pun in pozitii indecente ca sa vada toata lumea cum erai in inimitate,
sa-si faca vise omuletele din plastic si ate.
te pun pe margine de prapastie si-ti dau un avant
in zborul neterminabil spre abis,
dar te prind de-o manuta rapid.
Asa-s eu, doar cresc adrenalina!
Intr-o zi o sa te arunc de la etajul 4 in zapada
ca sa vezi ce frumos te-ncalzesc dupa cu aburi calzi ca de vata.
imi place sa incerci lucruri noi.
mai stii asta vara la mare am chemat salvamarul sa te scoata la mal,
tu nu stii sa inoti, ai uitat asta
sau doar doreai sa atragi putin atentia omuletilor de pe plaja.
oricum…
degeaba te chinui, nu vei scapa,
in mainile mele esti ca intr-o celula
iar printre degetele mele, gratile locuintei tale,
vezi lumea!

asa cum o fac eu pentru noi asa cum eu o vreau pentru tine.

muza mea nu avea chip, dar mereu aparea ca un baiat,barbat nu stiu mereu isi ascundea varsta.la o cafea cu el mereu am stat, baiat barbat cu personalitate de oglinda, cu ochii tacuti si cu privire tinta, cu aripi ascunse de umeri masivi, amestecand zaharul sa se topeasca usor.
aveam locul nostru-n cafenea, nimeni nu il ocupa, el ne astepta pe noi sa risipim idei pe foi, muza mea mereu imi transmitea inspiratie prin gesturi.
in zilele rele imi soptea la ureche ca o cenusa purtata de boare cuvinte , idei si sentimente cu ajutorul unui chip cu ochi caprui si plete. soapta, vand aspru de toamna modelata usor de buze groase, imi stimula imaginatia. mereu m-a fermecat mai mult muza de vreme rea avea trasaturi barbare, dinti nu togmai uniformi, dar ceva special, ceva ce numai eu, acea eu, puteam vedea.
in zilele cu soare, cu viata, cu stropi de culoare, cu stare de spirit mai sus decat bolta de stea. soapta devenea mangaiere de catifea si floare de soare
chipul se schimba total, ochii deveneau mare, parul devenea scurt, culoare de scoarta de nuc, iar culoarea tenului era mai frumoasa ca cea a aripilor ingerilor. numai atingandu-i obrajii cu buzele calde ele deveneau petale de trandafir rosu. o nebunie cromatica chipul muzei mele cu chimie speciala.
am invatat cum sa-mi chem aceste muze, mi-era simplu cand mi-era dor de boare, sufeream ca aceasta sa-mi treaca usor pe sub lobi, iar cand mi-era dor sa fiu rasfatata zambeam, pentru a-mi cheama mangaietorul meu muz.
totusi iubeam mai mult zilele gri,eu domnisoara “Lacrimi”, iar cu timpul am invatat de la prietenele mele ploile, caci lacrimile pot fii si de fericire
daca te intrebi cum pot sa te invete ploile fericirea imagineaza-ti ca esti in miez de vara spic de grau sau fir de lalea sau simplu om sau raza  si atunci vei realiza ca ploaia aduce fericirea
si asa muzul meu cu ochii de cer mi-a ajuns mai aproape, iar pe cel cu ochii caprui l-am aruncat spre curcubeu sa vada ce bine e printre cristale de culoare care te ajuta sa invii.
niciodata nu vom avea ce ne dorim pentru ca probabil nu sunteam pe val sau pe vant. oricum lacrimile mele mereu se vor scurge in mare si mereu vor fii sterse de vant pentru ca muzele mele ma cunosc, ma iubesc si-mi ofera acel avant pentru a le scrie chipul pe hartie.
muzele mele nu pot vorbii decat prin mine…

Asa a zis Tudor Chirila in Piata Constitutiei si asa va urez si eu voua. Sa fiti niste catigatori anul acesta. Sa iubiti mai mult, sa sperati mai mult, sa visati mai mult, sa aveti mai multa grija de voi si de cei iubiti, sa invatati sa deveniti catigatori, in consecita sa traiti asa cum vreti si simtiti. Un an nou fericit asa cum vi-l doriti!…..si nu uita ca tu ti-l vei face frumos numai prin simplul impuls spontan de a traii!

LA MULTI ANI!, Georgiana